Treceți la conținutul principal

Să transformăm lectura într-un obicei!


M-am gândit ca în articolul acesta să discutăm puțin despre obiceiul lecturii și importanța acestuia în viața noastră. Uitându-ne la numeroasele sondaje făcute având ca temă lectura, descoperim cu nemulțumire că aproape ne aflăm în coada clasamentului. Românii citesc foarte puțin, cumpărăm foarte puține cărți, ne depărtăm din ce în ce mai mult de zona aceasta a culturii. Bine, am citit, am constatat, ne-am supărat și cam atât. Trebuie neapărat să descoperim cauzele acestor rezultate nefericite și să găsim și niște soluții.  

➤ Principalul dușman invocat de toată lumea este lipsa timpului, dar să fie oare adevărat acest pretext? De dimineață, de când ne trezim și până seara târziu, când îl primim pe Moș Ene, chiar nu avem 5 minute timp să răsfoim o carte? Având în vedere acest context, Andreea Chiuaru, o fată extraordinară și o cititoare înrăită, a lansat pe rețelele de socializare provocarea #10minutesreadingchallenge, care presupune să rupem 10 minute pe zi din timpul nostru și să îl dedicăm lecturii. Am parcurs această provocare și de când am descoperit-o mă țin scai de ea, căci vă asigur că este extraordinar de benefică.

Gândiți-vă: 10 minute din timpul petrecut pe Facebook, 10 minute din schimbat canalele de televiziune sau din minutele de pauză care fragmenteză filmul sau emisiunea pe care o urmărim, 10 minute de așteptat în stație, 10 minute în care facem o pauză pentru a ne trage sufletul, 10 minute din călătoria pe care o facem cu diverse mijloace de transport etc. Sunt convinsă că în toată ziua noastră se găsesc 10 minute pe care le-am putea dedica cititului. Poate veți spune că e prea puțin timp și nu reușiți să citiți prea mult, dar cine spune că trebuie să dați gata 50 de pagini dintr-o răsuflare? 

Andreea spune că de cele mai multe ori asociem cititul cu acel moment de relaxare, când stăm întinși în pat și astfel, așteptăm să apară acel moment, care de multe ori nu vine și ajungem să nu mai citim nimic zile întregi. Putem citi oriunde și oricând și gândiți-vă: nu mai bine citești câte 2-3 pagini pe zi, iar la sfârșitul unei luni, când tragi linie, observi că ai dat gata cartea aia care aștepta de ceva timp să o citești decât să aștepți momentul potrivit pentru a citi, care întârzie să apară zile sau chiar săptămâni întregi? Așadar, încercați și voi această provocare, care cu timpul va deveni un obicei, căci de asta avem noi nevoie, să ne formăm din a citi câteva minute pe zi un obicei, să intre în ADN-ul nostru ca să nu mai fim pe ultimele locuri în clasamente și pentru a ne dezvolta din ce în ce mai mult. Transformarea lecturii într-un obicei nu ne va aduce rezultate imediate sau palpabile, însă în timp vom culege roadele muncii noastre. Un om educat va privi cu alți ochi viața decât unul care se mulțumește cu firimituri. Să nu uităm ce spune Mark Twain: „Săpunul și cartea nu au efecte imediate ca un război, dar folosite, în timp dau un efect extraordinar.”

➤ O altă problemă cu care ne confruntăm este faptul că mulți tineri nu deschid nici măcar o carte, ceea ce este foarte trist. Însă, iarăși, nu este suficient să ne plângem și să îi arătăm cu degetul. Trebuie ajutați, trebuie să le formăm un obicei sănătos, căci „Nu există oameni care urăsc cărțile, ci oameni care nu și-au găsit cărțile potrivite.” 



Vedeți voi, copii fac din părinții lor un model, deci dacă vreți ca cei mici să citească nu este suficient să le spuneți în fiecare zi acest lucru, de fapt, nu este folositor absolut deloc. Ceea ce au ei nevoie este să vă vadă cum deschideți o carte și citiți. Abia atunci vor înțelege ce trebuie să facă pentru că ei au tendința de a vă copia comportamentul, nu de a asculta sfaturile voastre.  Se pot gândi numeroase activități, pe care să le desfășurați în familie, care să aibă în centru lectura.

Ai mei au început încă de când eram mică, mică să îmi aducă cărți colorate, cu povești captivante și îmi citeau aproape în fiecare seară. Apoi, am simțit nevoia să știu și eu ce spun toate rândurile alea negre care atunci când mi le citeau ai mei dezvăluiau lumi extraordinare și personaje colorate. La 3 ani am învățat să citesc și nu mă mai săturam de cărțile cu povești. Asta nu înseamnă că misiunea părinților s-a încheiat. Nici pe departe, căci pe măsură ce trece timpul, copilul începe să aibă parte de tot mai multe activități și experiențe, ajungând să neglijeze cititul. Însă, dacă măcar o dată sau de două ori pe săptămână, se stabilește un interval de timp dedicat lecturii, în care toată lumea din casă citește, mi-e greu să cred că nu se va forma un obicei sănătos și cu rădăcini puternice.

 Dacă îți trimiți copilul în camera lui și îl obligi să citească, va percepe acest lucru ca pe o pedeapsă și niciodată nu o va face din plăcere, însă dacă de mic copil îl obișnuiești cu aceste minute în care mama, tata, bunica, mătușa sau oricine mai locuiește în casă citește, va asocia lectura cu un moment de familie, o va privi ca pe o activitate interesantă și o va face cu drag, căci nu „trebuie” să facă doar el ceva, ci sunteți implicați cu toții. 

➤ Dacă e să vorbim despre școală, nu vreau să intrăm în subiectul cărților care se studiază și care nu le stârnește interesul copiilor, căci este o discuție taaare lungă, însă aș vrea să evidențiez un aspect tare important: obiceiul lecturii în școală, care la noi este prea puțin dezvoltat. 

Există școli care s-au alăturat proiectului „Toată școala citește” și sper din tot sufletul ca fiecare școală din România să îl adopte. Acest proiect este lansat de Anca Tîrcă, specialist în educație și presupune ca timp de 10-15 minute, într-un moment al săptămânii sau chiar în fiecare zi, toată lumea din școală ( profesori, elevi, director, paznic, femeie de serviciu etc) citește. În acest fel, copiii nu mai resimt lectura ca fiind ceva obligatoriu și faptul că toată lumea citește, nu doar ei,  îi ajută să perceapă cititul ca o activitate obișnuită și necesară, nu ca o pedeapsă. De asemenea, această activitate ajută la sudarea relațiilor dintre cadrele didactice și elevi, eliminând acele bariere dintre ei. 

Cititorii de mâine sunt copilașii de astăzi, pe care avem datoria să îi creștem frumos și să îi ajutăm să își formeze din citit un obicei. Însă, nu vom reuși să facem acest lucru dacă, în primul rând, nu ne educăm pe noi înșine. Așadar, puteți consuma cu toată încrederea cât mai multe cărți, căci vă asigur că nu există supradoză sau efecte adverse.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

eu nu am fost născută să fiu normală

eu nu am fost născută să fiu normală. nu mă gândesc toamna la murături și nici nu-mi vând zilele banalității să muncesc mai mult, să spăl, să calc, să urmăresc praful prin casă. eu am fost născută să îmi șochez apropiații, să-mi autoflagelez sufletul cu rânduri nescrise. dintotdeauna am fost îndrăgostită de melancolii, de negru, de frunze arămii și câmpii veștejite. tocmai de asta am chinuit-o pe mama, săraca, și nu am vrut să mă nasc până nu s-a făcut toamnă. eu nu am fost născută să stau la plajă, unsă cu ulei, să mă prăjească monotonia după bunul plac. vreau să mă las hipnotizată de Lună și o sticlă cu vin, să înot dezbrăcată în mare și să calc pe moralități. eu nu am fost născută să trăiesc după reguli și nici să mă modeleze societatea după iluzorii principii și prejudecăți. nu pot! nu vreau să fiu ce vreți voi. așadar, nu vă mai obosiți. ignorați-mă și lăsați-mă să-mi trăiesc toamna.

Cei mai îndrăgiți scriitori din 2019

                Am cam întârziat cu articolul dedicat lecturilor din 2019, însă  merg pe principiul mai bine mai târziu decât niciodată, așa că astăzi povestim despre cei mai îndrăgiți scriitori (am zis că e mai bine să îi clasific așa pentru că sunt cazuri unde nu pot alege o singură carte) și  cele mai bune cărți din 2019. În total, am citit 46 de cărți, unele excelente, altele mai slabe, dar per total, am avut o companie tare bună în călătoria mea prin anul 2019.     Cella Serghi               Pe Cella Serghi o ador din liceu, atunci când m-am îndrăgostit de Pânza de păianjen și de Balcic, așadar anul trecut mi-am propus să o recitesc și să îi descopăr cât mai multe cărți. Cartea Mironei mi-a plăcut la nebunie, însă nu pot să nu menționez și Pe firul de păianjen al memoriei , carte care mi-a deschis noi orizonturi și care...